Se sparge-n valuri marea și sângele-mi îngheață
Fiorul îmi mai trece doar pe la porți de gânduri
Mă caut eu pe mine în tainice unghere
Și mă găsesc mirată,rămasă printre rânduri

Îmi scrijelești în vise iubirea ta tăcută
Și îmi trimiți corăbii,cuvinte-ncrucișate,
M-aduni dintre morminte cu mâna-ți sângerândă
Și mă așezi,fragilă,un semn la a ta carte

Să umbli în tăcere,să nu-mi zdruncini menirea,
Cuprinde cartea-n brațe,icoană să o ții
Și mângâie-i coperta,voi simte adierea,
Rămân semnul de carte,iar tu cuvânt să-mi fii