Jucăm în lume pe scara de valori a tuturor...crezând că e mai important ce gândesc ceilalți decât ce simțim. Trăind in funcție de ce se așteaptă de la noi... Atenți la cuvinte, când tăcerile ar trebui să ne dea de gândit...Petrecandu-ne viața incercand să reducem totul pentru a incăpea în lumea în care ne închipuim ca trăim...Vorbim in șoaptă ,plângem pe ascuns ,pentru că cineva a dictat deja regulile "jocului" si importanța recompenselor. Vorbim deseori nu pentru a fi auziți ,ci pentru a umple cu ceva golul din jur.Sau pentru a uita o teamă care ne bântuie... "Oscilând între nerabdarea dorințelor superficiale și cautarea confuză a nevoilor profunde."
Pentru ca în final să ne renegăm convingerile în modul cel mai dezgustător...în numele unui puritanism care nu e altceva decât frica apăsătoare că cineva ,undeva ,e fericit...Viața însă are un departament de plăți a carui funcționare impecabilă o împiedică să ofere bucurii pe datorie...Trăim într-o lume în care chiar și darurile false ,cumpărate cu banii altora pot bucura un suflet. O lume în care dansăm pentru bani la ore de maximă audiență. O lume falsă și uneori frumoasă .TU pentru cine dansezi ?
Nimeni nu se poate întoarce în timp pentru un nou început. Oricine poate însă începe de ACUM să formeze un alt final. Fericirea e acolo unde vom fi în stare să credem fără rezerve in ea...
"Avusesem dreptul și eu,ca oricare,
La o nebunie,la un ultim glonÈ›
Ultima speranța, ultima ‘ncercare
Dar in magazie era doar gablonÈ›..."