ceilalți pleacă în voiaje nupțiale pe prosoapele de plajă
arzând filozofia la 30 de grade,
închizând urechile mijloacelor de comunicare cu dopuri de ceară boemă
și despicând fire de nimicuri în patru puncte cardinale.

eu… noaptea trag storurile peste angoase
și mă joc baba-oarbă prin sternul tău sufocat de caniculă.
tu... ziua selectezi vacanța cu gânduri zen
cu fața întunecată a ferestrei.
astupi ultimul jack daniel’s închinat prietenilor imaginari
și stingi ultimul marlboro roșu al vieții de trubadur.

căldura visului de călatorie mă moleșește,
îmi leaga ochii cu mediterana din vertebra ta cervicală.
unde vrăjitoarele nu-și aduc tornadele în ghețari,
nici oamenii de tinichea nu-și caută inimile în cafea,
nici sperie-ciorile nu-și beau mințile într-un pahar de vorbă,
nici leii nu-și fac curaj în stradă la pariuri cu viața.

recuperează pantofii de argint din copilărie
să plonjăm cu ei în arșița care transpiră a „dolce far niente”