semnul acela sculptat în scoarța copacului
de ziua suspendată într-un inel de somn
de autostrade care ascund jumătatea cealaltă
de metale care se unesc cu sărutul
de pereți zgâriați de unghii
de amprente de toace pe plafon
de mâini care ne dau măsura

semnul acela sculptat în scoarța copacului
de un cui din regnul vegetal
de cărți care ne promit cunoașterea
de albi care sunt negri
de negri care sunt numere și munții firmituri
semnul acela sculptat în scoarța copacului
de versuri ancestrale
prin flăcări verzi
pentru a delimita susul și josul
în timp ce desene colorate pe pereți
delimitează finitul de infinit

semnul acela sculptat în scoarța copacului
de pleoapele albe si fară lumină
prelinse pe omoplații unui cersetor
pe camere goale
pe perne rămase fără amprente

semnul acela umplut de vanitate
de mâini care se strâng până se dezarticulează ...
semne la dreapta
semne la stânga
în centrul fiecărui obraz
pe muchiile fiecărui paralelipiped
pe pielea agățată de coloana vertebrală
ascuțită de săbii
care cresc ca și rododendroanele
în întunericul plin de lume
fără măsură
ca un punct geometric

semnul acela sculptat în scoarța copacului
sunt eu
ești tu
noi

universul se învârte în jur
doar pentru că-l scriu
de la stânga la dreapta