Cineva care știe
că pe lume trebuie
să fie poezie
și își exprimă satisfacția
că muzica mai sună,
cineva care
cu satisfacție
caută rădăcina cuvântului
bucurie,
care
pictează
lutul la Hurez,
privind blând
la cocoșul din poartă,
cineva care știe
să-și treacă triumful
sub tăcere,
care justifică
de ce are dușmani
și îi iubește
sau cel care neîncetat
mulțumește Domnului
că ia mai dat o zi
cu tine;
bărbatul și femeia
care țin în brațe prunci,
cineva care nu ostenește
așteptând,
cel care-și păstrează
mintea clară între nerozi
și e lovit,
păstrându-și credința
în îndreptarea lor
și nu poate fi rănit
de prieteni sau dușmani,
cineva care dorește
să aibă ceilalți dreptate,
aceștia îmi dau speranța
că lumea se va mântui.