Se spune la noi la români în popor:
Nimic nu circulă mai repede decât gândul
Adevărat.

La ceas de seară îmi vin în minte
Zilele și anii în care am stat prea mult pe gânduri
Și am uitat să-mi trăiesc viața cu adevărat
Că de trăit o trăiam în plan mental intens
Gândul la el, la noi doi, la un sărut virtual
Sau la o noapte de dragoste, perfectă în gând
Niciodată transpusă în fapt.

Cu gândul unde o să fiu peste un an sau doi
Pe cine voi purta în gând dacă el într-o bună zi
Îmi va fugi din gânduri...

Gândul de dor de familia mea, de tatăl meu
Care s-a dus în alt univers de gânduri...

Gânduri pătimașe, gânduri nobile
Gânduri de artist meditând la opera sa
Vizualizându-și creația în gând...

Gândul că într-o zi mă vei iubi, gândul la o viață-n doi
Și la lipsa ta din ea, bine sau rău, cu sau fără tine?!

Gânduri pe care le alung sau pe care le păstrez în inimă
Care îmi fac bine sau care mă ucid
Care mă slăvesc sau care mă înclină la pământ
Care mă fac să privesc în față sau să merg înainte
Sau care mă doboară...

Și tu, mereu prezent în ele, tu, judecătorul meu
Tu care aprobi sau dezaprobi acțiunile mele
Tu care pui stăpânire peste toate gândurile mele
Care cu o singură privire mă trimiți în cer
Sau mă cobori la iad, printre tenebre...

Gândul la ce sunt și aș fi putut fi dar nu a fost sa fie
La libertatea pierdută, la singurătate și înstrăinare
La mine însămi și la tine, în raport cu eul meu

Gânduri de-o viață sau doar de o clipită
Fugitive sau persistente, jucaușe sau severe
Vesele sau melancolice, angelice sau demonice
O mare de gânduri într-un singur suflet...