Atât de singur, zgribulit,
nehotărât, rătăcitor,
înfricoșat și temător
iau calea către infinit.

Pe străzi pustii pășesc grăbit,
îngrijorat, nerăbdător,
împovărat, dar scrutător
spre sumbrul zilei asfințit.

Mă află noaptea prăbușit,
silabisind înșelător,
incoerent, aiuritor,
de mine însumi rătăcit.

Orașul doarme liniștit,
iluminat strălucitor,
iar somnul lui odihnitor
ignoră tragicu-mi sfârșit.