Cunoscandu-te mi-am
pus deoparte copilaria intr-un raft din biblioteca si am pasit intr-o noua etapa a vieti.
Necunoscutul parea fascinant si ma atragea din ce in ce mai mult . Promisiunile tale imi daruiau
siguranta , speranta ,incredere deplina intr-un portret de mana a doua. Nu am putut deschide ochii
din timp si iata privindu-ma in oglinda nu ma recunosc! Nu ma recunosc in scris a disparut
curcubeul , gandurile intunecate predomina dar inca nu ma domina. Picaturile de fericire sau
evaporat si tu o data cu ele te-ai aruncat in abis .Pamntul se cutremura ,intr-o lume
plina singuratatea mi-e unica prietena cu care impart totul . Ma simt pierduta ,ma intorc la
biblioteca unde mi-am ascuns copilaria , o caut in zadar,totul e prafuit copilaria a pierit.
O strig , o rog sa vina inapoi dar nu apare, cesurile intregi de teama si suspin imi
afirma ceva ingrozitor . Nu se mai poate intoarce mi-ai luat zambetul,fericirea,speranta,siguranta,
increderea si parca nu ti-a fost de ajuns a trebuit sa o rapesti si pe ea. Te-as fi urmat oriunde in
lume si am mers cu tine pana la capatul prapastiei dar nu te-am putut urma in intunericul ce mi-l
aratai. Sunt singura, plang si sufletul mi-e nenorocit pornesc spre tine ,genunchii imi sunt moi ,
ajung la prapastie pregatita sa ma arunc in abis,nu am curaj ,renunt! Pregatita sa ma retrag
alunec spre prapastie,inima se opreste, pentru cateva clipe nu
respir si parca toata viata de pana atunci imi apare in fata ochilor inlacrimati.
Un brat puternic , hotarat ma trage inapoi si imi reda pulsul normal. Vocea sa calda incerca
sa ma linisteasca reusind cu primele cuvinte sa imprime un zambet pe fata mea stearsa.
Simteam emotia unui nou inceput pe un drum care era foarte departe de acel abis plin
de suferinta. Am acceptat trecutul si l-am inchis ,intorcandu-i spatele am pornit
spre acest nou inceput ...portretul de astazi e autentic si in el mi-am regasit speranta ,increderea,
zambetul, fericirea adevarata!


Iti multumesc Madalin-imi umpli viata de fericire
Te iubesc dragul meu!