buletine de știri,alte diverse
curg prin pereți,
trupul mișcându-se-n vidul
dintre mine și susurul somnului
pe buzele fiilor,
cel mic deschide un ochi somnoros,
cine citește mai bine ca mine
această deschidere...ești tu...ai venit...
ia-mă-n brațe și pune-mă- n patul
tău...
nu-i spun nu e timp
mângâie-mă...nu așa...dar cum...
mângâie-mă tare...
și-l mângâi așa-n somnolența stării
cu care copilul ți-e drag și ți-e foame
ca și cum l-ai mai naște supusă odată!
nu-nchide ochii ca rămân singur...
ce culoare au stelele,
ca soarele-mi spune
dar dinții...?
sunt ca zapada...
patru ani,fiul meu,vârsta lui
hrănind cu pâine cu gem sau cornuri
cățeii orasului,
ceasul trecuse de “ia-mă în brațe”,
sorbindu-ne pe deplin diferit
dimineața...