te voi ține în chilie
cu ușa deschisă îți voi lega mâinile
să nu mă
vezi cum noaptea vizitez o casă
unde se vorbește franceza
dintr-o atitudine rezervată față de societate
îmi spui dar eu cânt
pentru sine
răscolind cufărul cu haine
împărtășind obiceiuri viguroase
deasupra mea se strânge inima
la urma urmei sunt și alții care vor să mă vadă
te aud cum mesteci în barbă
omul acela umblă în fiecare zi
după maria și casa ta
rămasă e în câmp deschis
alături de neînchipuit
semnele sunt pe sfârșite
din vin aș mai da
un ceas cameră închiriată
obrajilor tăi rotunjiți
cât să nu mă destăinui
vasile azi
ia pictorul de braț
și umblă
nimeni nu mă îmbie să vând
tablouri lumii străine