porumbelul mort în drum
primul pe care-l văd cu o aripă sub el cu cealaltă îmbrățișând rigola și atât de mult soare vin să te văd cumva tot timpul vin să te văd
tu îmi povestești despre o veveriță mâncând pe o șa de bicicletă
cum uit să-ți povestesc despre mine despre ce-aș vrea ca să fie și despre ce are să fie când mă vor duce cu mantie de purpură peste șoldurile goale ale gândurilor
primăvara asta nebănuit de aspră la gust
viermuiala de coate și pestrița limbă a celor ce-și urmau după babel
lumina căzând peste poezie la amiază
când timpul e mai vâscos și durerea
e carne din petrecerea mea peste voi
minunată amintire de bârfit seară de seară
despre cel care-a fost și a făcut ce era de nefăcut