Ne-am jucat, te-aud parcă șoptind...
N-a fost decât o simplă joacă
ÃŽntocmai stropilor de ploaie
Ce-și mângâie a lor însingurare
Ascunzându-se într-o urma pe un geam.
Și tu și eu, două preludii triste de iubire
Cu brațele-ncărcate de-amândoi
Fără s-avem vreo grijă-n lume
Ne tremuram pe buze destrămări.
Ne-am jucat, te-aud parcă șoptind...
Dar tot ce-n lumea asta e poveste
Și nu se poate spune prin cuvinte
Murind se înmoaie în sângele tăcerii
Și-n lacrimi ce pe degete timide-or ninge
Dorind să te atingă când lipsești.
Ne-am jucat, te-aud parcă șoptind...
N-a fost decât o simplă joacă
Și vântul nu-ți va spune niciodată
Regretul jocului ce s-a uitat.