agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Venus and Adonis ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-06-08 | [This text should be read in romana] |
Când seara se lasà si toate zgomotele au "adormit",
tàcerea fermecàtoare a noptii te va face a-mi acorda putin din timpul tàu, pentru a da atentie micutelor mele rânduri. De fiecare datà adorm cu tine Ă®n gând, mà scol cu tine-n gând, mànânc cu tine Ă®n gând. Dumnezeule! Ce se intâmplà cu mine?! Oare asta Ă®nseamnà sà iubesti cu adevàrat?!... Dacà ai sti ce greu Ă®mi este fàrà tine, poate cà intr-o zi, voi putea sà Ă®ti rostesc aceste cuvinte in fatà... Acum Ă®n inima mea este un loc aparte pentru tine, un loc pe care ai reusit sà-l cuceresti si sà-l stàpânesti... Astàzi când tu, rezematà, vei citi aceste rânduri; eu mà voi gândi, Ă®mi voi imagina cum ar fi fost sà fim impreunà. Nu vreau sà-ti spun decât cà Ă®mi este foarte greu sà trec peste zilele astea când toatà lumea va fi Ă®mpreunà si noi, nu... Din toate lacrimile care au curs cândva, au crescut trandafiri, din care Ă®n fiecare zi am cules câte unul. Si Ă®n fiecare zi mi-am adus aminte de "spinii" pe care acestia Ă®i aveau. Dar la vederea frumusetii lor, am uitat de fiecare datà... Am cules pentru prima oarà un trandafir alb, pe care spinii nu-l urâtiserà Ă®ncà si puritatea lui s-a oglindit Ă®n viata mea... Am cules apoi un trandafir rosu, fàrà de care gràdina mea n-ar mai fi ràmas aceeasi. Atunci am inteles ce Ă®nseamnà "iubirea" si tot atunci... am Ă®ntâlnito pe "ea"... Fàrà sà vreau, am simtit cel de-al treilea trandafir; ale sale petale galbene, cum se scuturau una câte una Ă®n mâna-mi càzutà Ă®n càutarea dragostei "ei" zadarnice... Am simtit cum trandafirul cu petale transparente se scuturà, iar fiecare petalà càdea una câte una, ca fiind lacrimile mele... Am càutat Ă®n zadar sà gàsesc Ă®n imensa "gràdinà" orice alt trandafir, pentru cà toti se uscaserà. Atunci am cules fàrà sà vreau, pe ultimul, acela violet, care Ă®ncà nu se ofilise. Doar o petalà aruncatà, a alunecat grabità pentru a pecetlui despàrtirea noastrà... Acum "gradina" este goalà si vântul "aleargà" de la un capât la altul pentru a da filà cu filà viata mea si pentru a "màtura" petalele càzute... M-am trezit Ă®ntr-o dimineatà cu presimtirea cà ceva se va Ă®ntâmpla Ă®n acea zi. Si a fost ceva minunat. Te-am zàrit pentru o clipà, dar ai dispàrut... Dar a fost de ajuns pentru a mà Ă®ndràgosti... Si de atunci am dorit mereu sà te zàresc,... dar pentru a-ti vorbi, nu aveam Ă®ncà acel curaj. Doream sà te cunosc, sà mà cunosti. Astfel am aflat cum te numesti si imaginatia si firea mea nebunà au luat-o razna. Am prins curaj si ti-am vorbit, dar erai atât de distanta si totusi... atitudinea ta nu m-a descurajat. Esti Ă®ncà prezenta Ă®n visele mele si cred cà este de ajuns. N-as vrea sà ajungi totusi sà mà cunosti, de frica unor deziluzii. Este de ajuns sà stii cà undeva, acolo, nu prea departe, este cineva pentru care reprezinti tot ce e frumos... Sunt o picàturà de ploaie strività Ă®ntre pleoapele tale grele de visuri. Sunt un gând hoinar, ràtàcit Ă®n pàrul tàu, roua diminetii târzii incendiate de soare, secunda boabà de nisip càzutà Ă®n clepsidra fàrà de sfârsit. Sunt firul de iarbà peste care treci acum gràbità, sunt frunza pe care o tii Ă®ngânduratà Ă®ntre degete! Sunt raza de soare care Ă®ti mângâie privirea, sunt ultima silabà pe care as dori sà o rostesti Ă®nainte de a visa si primul tàu gând... Iubita mea, ochii tài deschid spre mine universuri, zâmbetul tàu mà Ă®mbatà de o betie cereascà. Atingerea ta e pentru mine curcubeul, sàrutul tàu... sfârsitul unei lumi si nasterea alteia. Iubita mea esti vis si... durere... Daca viata mea ar fi o clipà petrecutà alàturi de tine, nu mi-as dori alta. O clipà sà mà privesti, sà Ă®mi zâmbesti, sà mà atingi, sà mà sàruti. Te mai astept o viatà... Si ce altceva as mai putea sà Ă®ti ofer decât doi ochi caprui, frumosi si un zâmbet cald, care sà-ti càlàuzeascà pasii zi de zi! Numai Dumnezeu a putut inventa aceastà iubire. Ceva asemànàtor am visat o datà, dar nu era la fel, pentru cà Ă®n vis portile cerului sunt deschise pentru mine. Mi-am dat seama târziu cà viata merità tràità, dar niciodatà nu-i târziu sà te iubesc, sà Ă®ti dovedesc cà TE IUBESC. A fost de-ajuns doar o privire, atunci când noi ne-am Ă®ntâlnit si parcà ne stiam de-o viatà si inimile-au tresàrit. Iar tu de mânà m-ai cuprins, si eu stiam cà-ncepe-un vis din care amândoi n-am vrea nicicând ca sà mai fim treziti. Iti multumesc tie iubire pentru dragostea ta... Ii multumesc lui Dumnezeu pentru aceastà poveste de dragoste! In miez de iarnà, un gând singuratic, mà face sà Ă®ncep câteva rânduri... Cum as putea sà Ă®ti demonstrez cà CONTEZI pentru mine, cum as putea sà te fac sà Ă®mi acorzi màcar o clipà din pretiosul tàu timp... o clipà care ar Ă®nsemna o vesnicie pentru mine... Este miez de noapte si douà inimi singuratice Ă®si dau pentru prima oarà "mâna" pentru a forma ceva atât de frumos, ceva numit DRAGOSTE! Seara se lasà si odatà cu ea gândurile mele se Ă®ndreaptà càtre cineva pentru care eu exist... Acel cineva esti tu iubirea mea, esti tot ceea ce conteazà pentru mine... esti TU Cu ochii Ă®n lacrimi caut spre cer, si implor alinare divinà, e ziua Ă®n care altarele cad si nu mai existà luminà. Prin labirintul noptii merg, dar nu existà scàpare... spre lumina firavà alerg si totul Ă®n calea mea moare... Mà simt ca un Ă®nger murdar un Ă®nger cu aripi tàiate cersind iertarea Ă®n zadar... Ă®n fata usilor inimii tale ferecate!Viata e frumoasà când esti alàturi de mine, viata e frumoasà când plouà afarà si e cald Ă®n casà când Ă®mi soptesti cà mà iubesti si simt cu drag cà tu nu Ă®mi lipsesti... Stau si privesc cerul Ă®nstelat si parcà o stea Ă®mi zâmbeste... Stau si mà intreb oare acea stea esti TU? Nu voi stii niciodatà asta... Acum esti departe si senzatia de pustiu mà cuprinde, mà dominà, mà terminà... Oare cât timp va mai trece pânà când te voi putea strânge iar Ă®n brate... cât? Doi pescàrusi zgribuliti de frig cautà un loc, un adàpost... Afarà e frig, asa cum e si Ă®n sufletul meu pustiu... care te cheamà tot mai intens. Ei au gàsit pânà la urmà un adàpost... Oare Ă®l voi gàsi si eu...? Mirosul rece, dar proaspàt al diminetii mà Ă®naltà undeva sus, Ă®n Ă®ncercarea de a ajunge la tine... dar, Ă®n ciuda eforturilor mele, nu reusesc... Esti departe de mine, esti prea departe, mult prea departe... Cu ochii aproape adormiti, mà intreb cât am sà mai am de asteptat... cât timp vom mai sta departe unul de celàlalt... Imaginea ta Ă®mi inundà mintea mea agitatà...apari ca un Ă®nger, mult prea sus ca sà te pot atinge... Te uiti la mine cu blândete, Ă®mi zâmbesti, si...dispari! De ce? Intr-un colt al camerei mele te vàd... si mà intreb dacà esti vis sau realitate, dacà Ă®ncà mai visez sau m-am desteptat... Prefer sà nu aflu ràspunsul la aceastà Ă®ntrebare niciodatà... Nu pot crede cà te-am gàsit in sfârsit...si cà totusi nu suntem fiecare clipà Ă®mpreunà... Nu am crezut niciodatà cà voi pàti asta... sà te gàsesc si sà te pierd totodatà! Vântul imi furà o lacrimà,... e lumina trecutului, iar ochii tài ca douà licàriri de stele... càldura mâinilor... O clipà si apoi, nu mai conteazà... Stau Ă®ntins pe malul màrii si adierea vântului mà face sà simt vibratia dragostei ce ne leagà... Strigàtul inimii tale se aude Ă®n depàrtàri... mà cheamà la ea... Marea Ă®ngânà cuvintele tale rostite odatà, care acum s-au dispersat Ă®n negura uitàrii... In noaptea asta, te simt un pic mai aproape de mine... Luna rotundà stà de veghe, vegheazà la dragostea noastrà... si Ă®mi sopteste cà si tu mà iubesti tot atât cât te iubesc si eu... Vântul bate, primii fulgi de nea Ă®mi mângâie fata, mà simt tot mai slabit când te stiu departe de mine... Luna ingânà si ea cuvinte magice, parcà rupte de realitate, cuvinte ce se regàsesc parcà Ă®n adâncul sufletului meu... Fàrà tine mà simt pe un drum fàrà sfârsit,... Un drum care parcà nu se mai terminà niciodatà... Incerc sà merg mai departe, dar totul mi se pare un abis... Ă®n care mà tot afund si oricât as incerca sà mà Ă®nalt, simt cà nu mai am scàpare... Stau si mà gândesc cum sà ajung mai aproape de inima ta... si nu reusesc sà Ă®mi dau seama... ce lipseste... ca noi sà fim Ă®mpreunà pentru eternitate... poate ca asa ne e scris, sà fim departe... unul de altul... si sà iubim prin suferintà... Am nevoie de tine... Vreau ca Ă®n fiecare searà sà adorm cu tine... si a doua zi, dimineata sà fii tu cea lângà care sà mà trezesc... Vreau ca tu sà reprezinti visele mele, vreau ca tu sà fi motivul pentru care sà tràiesc, vreau ca tu sà fii TOTUL! Era searà, era târziu, iar sufletul meu plângea, tu mai làsat singur, Ă®n noaptea rece si Ă®ntunecoasà, nu m-ai putut ierta, s-au n-ai vrut? Durerea din sufletul meu pentru tine era de neĂ®nteles. Speram sà te Ă®ntorci, dar sperantele s-au spulberat atunci când tu te-ai pierdut Ă®n Ă®ntuneric. Imi pare enorm de ràu cà ti-am gresit, iar sufletul tàu rece nu-mi poate intelege remuscàrile. Imi doresc atât de mult sà intelegi de ce nu pot veni la tine, mà tem, mà tem de refuzul tàu. Mi-ai distruge sufletul dacà mi-ai spune cà nu poti sà fi cu mine. Ochii mei ar lacrima, as fi mereu trist; iar Ă®n jurul meu ar fi pustiu. Fie zi sau noapte, tràiesc cu tine-n gând, iar când tu Ă®mi esti departe eu singur stau si plâng. Mi-e dor de tine, dar tu nu mà intelegi. Când mà Ă®ntâlnesc cu tine vorbele tale sunt tot mai reci. De vei veni la mine acum sau mai târziu te voi primi Ă®n suflet chiar dacà a fost pustiu. Ochii tài stràlucesc când cu tine mà-ntâlnesc te privesc, Ă®nnebunesc; dar tie nu-ti pasà de inima mea arsà. Sunt un fulg de nea care Ă®ncearcà sà Ă®ti mângâie fata... Doamne ce as vrea sà mà scurg Ă®n pielea ta si sà nu mai ies niciodatà, asa as avea certitudinea cà nu am sà te pierd... Poate cà pentru o clipà, ai sà crezi cà sunt nebun... Poate cà asa este... sunt nebun, nebun dupà tine, TU esti tot ce am de pret... tot ce am visat, tot ce mi-am dorit... Poate viata mea a fost crudà cu mine, tu sà fii atât de departe si eu... sà te caut Ă®n disperare... Vreau sà te vàd, sà te sàrut, sà fiu numai si numai al tàu, nu pentru o clipà, ci pentru eternitate... Noaptea trece, o muzicà suavà Ă®mi alinà singuràtatea... Ce pot face? Nimic decât sà astept clipa revederii noastre, clipa Ă®n care voi fi din nou in al nouàlea cer... Mà rog la Dumnezeu ca acea clipà sà fie cât mai aproape pentru ca suferinta mea sà Ă®nceteze... Am nevoie de iubire, am nevoie de o iubire sincerà si realà... m-am sàturat de minciuni si Ă®nselàtorii... Vreau sà tràiesc alàturi de tine clipe magice, clipe de vis, clipe Ă®n doi, pe care nu cred cà as putea sà le descriu Ă®n cuvinte... pentru cà nu au grad de comparatie... Marea este complicea mea, ea este alàturi de mine mereu, ea este singura care nu m-a tradat si nu mà va tràda niciodatà... Dar ea nu poate tine locul unei dragoste adevàrate... e nevoie de un Ă®nger de fatà pentru ca totul sà fie ca Ă®n paradis... Si ce mai pot cere de la Dumnezeu când am gàsit-o? Doar sànàtate, si multi ani de fericire... Mai dà-mi o sansà, iartà-mà; eu stiu bine c-am gresit... Dar esti iubirea vietii mele; esti visul spre care am tânjit. Iartà-mà, te rog de mii de ori; Ă®ncearcà sà revii la ce a fost... Càci fàrà tine; Ă®ti jur cà viata n-are rost. Eu te visez Ă®n fiecare searà; si singur Ă®n vis eu Ă®ti soptesc... Simtind regretul cum mà inconjoarà; de ce, de ce-am gresit, când stiu cà te IUBESC ! Niciodatà nu voi avea destul timp sà Ă®ti redau Ă®n cuvinte tot ce simt pentru tine... iubire, pasiune, dorintà... tot ce stiu e cà voi Ă®ncerca mereu sà fac mai mult, mai mult decât e posibil, pentru a te pàstra aici Ă®ntr-un coltisor al inimii mele, un coltisor pe care ti-l rezerv tie draga mea... pentru cà tu esti tot ce mi-am dorit vreodatà! Ochii tài pàtrunzàtori m-au fascinat din prima clipà, buzele tale senzuale m-au cucerit... pàrul tàu atât de fin, Ă®mi mângâie obrajii... iar mâna ta caldà o simt pe fruntea mea rece... La atingerea ta totul renaste, Ă®mi revine pofta de viatà, Ă®mi dai un motiv de a trece biruitor prin toate, ba chiar mai mult... sà uit de toti si de toate... si sà ràmânem doar noi doi... Ă®n lumea asta parcà purtatà pe aripi de basm... Nu voi uita niciodatà acea clipà Ă®n care te-am zàrit pentru prima datà, clipa magicà Ă®n care TU m-ai fermecat... Cu sigurantà cà meriti tot ce e mai bun... ! ...Sunt o adiere de vânt sàlbaticà... Eu sunt lumina caldà a diminetii ce-ti gâdilà genele lungi pentru a-ti deschide ochii sà vezi splendoarea ce te Ă®nconjoarà. Eu sunt o raza de soare caldà si firavà ce-ti mângâie obrajii fini; eu sunt roua de pe firele de iarbà ce-ti sàrutà gleznele; eu sunt un cânt al pàsàrilor ce te Ă®ncântà cu ciripitul lor vioi; eu sunt o adiere de vânt sàlbatic ce-ti ràsfirà firele de pàr. Eu sunt o floare micà si tàcutà ce Ă®ti implorà mângâierea, sunt un gând ràslet ce te face sà tresari când esti singur, iar tu esti sprijinul meu Ă®n lumea cea realà cufundatà Ă®n visare... Când afarà plouà, la tine mà gândesc; când afarà-i soare, inima mi-o dezrobesc... Gândindu-mà la tine, stiind cà ai sà vii; simtind, cà pentru totdeauna tu mà vei iubi. Dar singur mà amàgesc, Ă®n noapte, si plâng; as vrea sà-mi fi aproape, Ă®n brate sà te strâng... Sà-ti spun cât te iubesc; dar mà gândesc sà nu gresesc. Si de aceea plâng si tac; mà-ntreb mereu de-ti sunt pe plac De m-ai intelege... as fi fericit; si toatà viata mea te-as fi iubit. Cineva va fi Ă®ntotdeauna aici sà te iubeascà, cineva va pretui Ă®ntotdeauna càldura zâmbetului tàu si fericirea inimii tale... Cineva va incerca Ă®ntotdeauna sà gàseascà cuvinte sà-ti multumeascà pentru cà ai umplut viatà cu vise devenite realitate si amintiri frumoase... TE IUBESC nu doar pentru ceea ce esti, ci pentru ceea ce sunt eu când sunt cu tine... TE IUBESC pentru cà mà ajuti sà fac din viata mea nu o tavernà ci un templu, din faptele mele de zi cu zi... nu un repros, ci un cântec... Cineva te va iubi Ă®ntotdeauna, iar acel cineva voi fi Ă®ntotdeauna EU! Totul ne desparte pe mine si pe tine... distanta, oamenii, viata... poate si destinul... iata ce vreau sà-ti spun: nu mà tem nici de zâmbetul tàu, deci nu mà tem de nimic; sunt ceea ce-i dincolo de fereastra odàii tale... depàrtarea... Amintirea ta nu are unde sà mà afle, glasul tàu nu poate sà mà strige càci nu stie unde sunt Ă®ntre cele patru zàri... Stii sà asculti? Auzi vântul la fereastrà? Auzi pàsàrile care vin si pleacà ducând si aducând primàvara? Stii ce-i nostalgia? Privesti uneori pe fereastrà fàrà sà vezi nimic... sunt pe-acolo si Ă®ntr-acolo... fàrà fiintà o apropiere si o Ă®ndepàrtare Ă®n preajma ta... TE IUBESC! Tràiesc din amintiri, vise si sperante. Dacà mi s-ar lua acest mod de a trài as muri precum moare o floare atunci când este udatà. Inima mea a fost udatà cu lacrimile deziluziei create la sfârsitul acestei relatii. Tot ce stiu este ca EA reprezintà tot ce e mai bun pentru mine, un mic ideal de frumusete si bunàtate. De ce oare n-a fost sà fie asa cum a spus Ea? Oare voi mai iubi vreodatà?! As vrea sa fiu o lacrimà; sà curg Ă®ncet pe obrazul tàu... ca râul Ă®n ondulàrile sale si sà te pot sàruta mereu. Printesa mea iubità as vrea sà fiu o floare... sà mà porti mereu cu tine; sà am o mireasmà Ă®mbietoare. Cu ce sà-ti cuceresc iubirea care sà fie mereu alàturi de mine... la bine si la ràu? Dragostea este o dulce iluzie ce se naste din lumina razelor de lunà... càldura pàmântului si lacrimile norilor... E o adiere de vânt cu nuantà, un râset de frunze... un cântec care ràsunà... un drum anume... care te poartà Ă®n visele cele mai profunde. Fiecare gând al meu càtre tine... se va làsa usor din mine... va pleca Ă®n zàri si va làsa Ă®n urmà un soare ce-o s-apunà... Si poate tu mà vei uita càci visul trecàtor a fost..., dar tot ce-am spus e-adevàrat si te-am iubit neĂ®ncetat... Dragostea este o iluzie opticà ce duce la orbire, o multitudine de calitàti si chiar defecte Ă®nbàlsàmate Ă®ntr-un trup cu umbre si oglindiri irezistibile... Dragostea poate fi TOTUL sau NIMIC... alegerea iubite, e numai a ta ! Un cer senin cu mii de stele deasupra gândurilor mele departe duse-n depàrtàri... trezind Ă®n mine noi fiori. Un gând trist si dureros, la ce va fi, la ce a fost apasà greu sufletul meu... cu gândul dus la chipul tàu S-a Ă®ndreptat càtre luminà si clipa aceea a dispàrut luând fiorul nou nàscut Nu mint când Ă®ti spun cà te iubesc, nu mint când Ă®ti spun cà Ă®mi lipsesc Ă®mbràtisàrile tale, tandretea ta, dragostea ta, tot ceea ce esti tu. In putin timp am Ă®nvàtat sà iubesc un suflet minunat, un suflet care merità ceva mai bun decât ceea ce Ă®i pot oferi eu. As vrea sà pot pleca Ă®ntr-un loc cât mai departe, sà pot uita tot ce mi se Ă®ntâmplà, sà Ă®ncep o viatà nouà, sà te cunosc pe tine acolo... nu aici Ă®n lumea asta nebunà din care eu nu mai am scàpare. Acum nu Ă®mi ràmâne decât sà tràiesc aceeiasi viatà monotonà pe care o am de ani, sperând cà Ă®ntr-o zi se va termina totul si voi avea un alt Ă®nceput, un Ă®nceput numai al meu... Te-am vazut cum dormeai... am vrut sà vin sà te sàrut, dar atunci ai deschis ochii, mi s-a facut fricà si am fugit... Când te vàd, simt cum pàmântul Ă®mi fuge de sub picioare parcà totul se roteste Ă®n jurul meu, parcà eu sunt centrul universului, dar... deodatà totul fuge spre un alt centru... acolo esti tu, mà faci sà mà Ă®nvârt Ă®n jurul tàu ,mà domini... nu mà mai pot stàpâni... Purtàm fiecare o dragoste Ă®n noi, eu pentru tine, tu pentru alta. Focul ne mistuie pe amândoi, eu ard pentru tine, tu pentru alta. Astept un cuvânt, astepti un cuvânt, eu de la tine, tu de la alta. Obrazul ti-l vàd Ă®n vis, delirând, iar tu Ă®n visare, visezi pe alta. Si ce ràmâne de fàcut? Când soarta vrea numai sà ne dezbine, Tràim..., dar iubim... desi tu pe alta, eu tot pe tine! Mi-ai fost cântecul ce m-adormea noaptea, vocea ce-mi mângâia tristetea, vântul ce-mi Ă®nvàluia pielea, dar nu ai fost decât un vis. Dragostea ta mà face sà mà topesc ca o bucatà de gheatà Ă®n a ta palmà de foc si sà mà Ă®nalt fàrà aripi spre lunà, fructul dragostei mele. Pentru mine esti mai scump ca aerul pe care Ă®l respir, esti mai pretios decât orice bijuterie scumpà, esti mai presus de propria mea persoanà si nu Ă®ti voi putea explica niciodatà, nici prin mii si mii de cuvinte cât de mult te iubesc! Ti-am spus vreodatà cà te iubesc? Ti-am spus vreodatà cum te iubesc? NU? Atunci...Te iubesc! Nu este destul?... sà Ă®ti spun cum te iubesc? Cum te iubesc... lasà-mà sà numàr ... Te iubesc cum nu am mai iubit pe nimeni... Poate crezi cà nu e destul... Te iubesc cum numai un Ă®nger poate iubi... Te iubesc cu privirea..., te iubesc cu sàrutul..., te iubesc cu atingerea..., te iubesc cu trupul..., te iubeste chiar si fiinta mea... Mà crezi cà te iubesc? Nu e destul? Ce as mai putea spune? Te iubesc eu... Tu esti amintirea vesnicà a mintii mele, tu ai reusit sà pàtrunzi Ă®n Ă®ntunericul sufletului meu trezind scânteia iubirii... Pasii mei s-au ascuns Ă®n urma ta, iar dacà cerul ar putea... sà te-aducà Ă®n viata mea... as culege-n palmà o stea... sà te am pe tine lângà inima mea... Nu stiu ce vreau, nu stiu ce pot; as vrea sà tip, dar n-are rost; as vrea sa plâng dar lacrimi n-am... Au existat Ă®n viata mea si Ă®n cà mai existà doi ochi càprui Ă®ncântàtori si o poveste tristà Doi ochi minunati ce i-am Ă®ntâlnit la mal de mare sub minunatele raze de soare càrora le-am purtat si Ă®ncà le mai port o dragoste mare de tot... Te vàd, dar totusi nu existi te simt aproape, dar visez, cred cà te tin Ă®n brate, dar tu esti atât de departe. Esti o iluzie, un vis, esti ca o luminà Ă®n noapte, un vis ametitor, un zâmbet, o lacrimà, o razà de sperantà, o stea pierdutà Ă®n vastul univers. E atâta luminà si atâta iubire cà luna seninà Ă®si pierde din fire... Aici, acum visul meu s-a Ă®mplinit, acum sunt fericità... am râs unde plângeam odatà, am plâns unde râdeam odatà... Durerea pe care o simte un om când moare e incomparabilà cu durerea pe care o simt când tu nu esti lângà mine. Din dragoste pentru tine as Ă®ncerca sà misc chiar si muntii din loc, sà fac totul pe placul inimii tale. Te iubesc cum nu te-ar putea iubi altcineva si cred cà dragostea mea pentru tine nu are si nu cunoaste limite. Si chiar dacà tu mà vei ràni, eu mereu te voi iubi si chiar dacà tu mà vei uita, vei fi mereu iubirea mea... Si chiar dacà tu nu vei privi Ă®napoi, eu nu voi uita nicicând de noi si chiar dacà tu vei pleca, inima mea nu te va uita, si chiar dacà destinul mi te va lua, eu tot nu voi renunta... la dragostea ta... Nu pot sà cred acum cà viata mea e goalà fàrà tine... nu pot sà cred cà Ă®ncà te mai gândesti la mine... Nu pot uita privirea ta Ă®ntr-o zi de primàvarà; nu pot uita primul sàrut pe malul màrii la apus de searà... Vreau doar sà stiu de ce iubito, departe esti acum de mine? Vreau sà visez, vreau sà tràiesc, vreau sàte stiu acum o stea... Nu vreau sà sufàr sau sà plâng, vreau doar sà fiu mereu cu tine, vreau doar sà simt cà tu esti doar... iubirea mea... Nu pàstra numai pentru tine taina sufletului tàu,... spune-mi-o Ă®n tainà mie si numai mie... tu care ai surâsul plin de viatà sopteste-mi taina sufletului tàu! Noaptea e adâncà, casa e Ă®nvàluità Ă®n tàcere si cuiburile pàsàrilor sunt pline de somn. Spune-mi draga mea... spune-mi printre lacrimile tale... printre zâmbetul chipului tàu plin de neliniste... spune-mi taina sufletului tàu... Te iubesc draga mea...; ca o pasàre care si-a pierdut càrarea tu m-ai prins Ă®n umbra aripilor tale... Mà voi strecura Ă®n coltul meu si Ă®nmàrmurità voi ràmâne Ă®n puterea Ă®ngânduratà a noptii. Când sufletul meu e scàldat de valurile fericirii, nu râde de ràtàcirea mea Ă®nvolburatà de primejdii... ci vino lângà mine...; si ia-mà Ă®n brate! Fericire... e un cuvânt sublim... iubirea seamànà a avere, o dragoste, dar totodatà si durere, iubirea poate fi frumoasà, dar uneori si furtunoasà. Dacà vreodatà iubirea te va lua pe aripa ei... nu o alunga... càci vei regreta... Când iubesti... tu o stii bine,... dar nu làsa ca acest sentiment sà disparà din tine... Sunt clipe ce cad peste noapte, sunt clipe ce vor reveni si-astept cu neràbdare ziua... când tu vei reveni... Pe malul màrii stau si plâng si mà gândesc din nou la tine... clipele trec, zilele trec, iar tu departe esti de mine... Stau si mà Ă®ntreb, ce sà mai fac, ca sà te simt din nou aproape? Oare de ce nu esti aici, de ce nu esti Ă®n miez de noapte... Inima-mi plânge, Ă®nlàcrimatà, de dor, de dragoste, de viatà... alàturi de ea plâng si eu, zi de zi, de dimineatà. Durerea Ă®n suflet ce o port mà face sà renunt la tine; desi nu pot, desi nu vreau poate cà... doar asa va fi mai bine. Un cer senin cu mii de stele deasupra gândurilor mele duse Ă®n depàrtàri trezind Ă®n mine noi fiori... De ce sà-mi pese cà e toamnà c-afarà-i trist si e pustiu? cà pomii-si dezgolesc a lor coroanà si acuma ceru-i cenusiu cà nu mai sunt privighetori sà-mi cânte Ă®n imnuri de iubire, fericirea... De ce sà-mi pese de acestea toate, când lângà mine alàturi e iubirea..., când lângá mine esti TU...?!? Credeam cá dragostea Ă®nseamná o adevaratá condamnare la suferintá, dar datoritá tie am aflat cá a te Ă®ndrágosti e ca si cum te-ai trezi pentru a trái din nou. Acum când esti cu mine totul pare schimbat Ă®n jur... oamenii, natura, par mai buni, mai calmi, mai puri Ă®n ciclul lor zilnic… timpul parcá s-a oprit Ă®n loc numai pentru noi doi…pentru cá tu esti cel mai bun lucru care mi s-a Ă®ntâmplat Ă®n viata mea… Am crezut cá esti sincera când ai spus cá má iubesti, Ă®nsá acum m-am convins cá au fost doar vorbe-n vânt..., am crezut Ă®n tine si cu ce m-am ales oare?… Dragostea ta a plecat la fel cum a venit: pe furis, furându-mi o parte din sufletul meu… De ce oare a trebuit sá má Ă®ncred Ă®n tine, Ă®n vorbele tale sirete, Ă®n farmecul táu aparte, Ă®n toatá fiinta ta? Ne-am náscut numai pentru o singurá persoaná, persoana Ă®n a cárei cáutare suntem Ă®ncontinuu... Am avut impresia cá te záresc... tu jumatate a vietii mele, tu Ă®nger ce má aduci pe drumul bun si ce má Ă®nveti tainele iubirii sfinte, tu esti cel care dai vietii mele un sens, un impuls de a Ă®nfrunta crunta viatá si de a o lua de la capát cu fruntea sus... Desi departe, tu m-ai Ă®nvátat cá iubirea e mai presus de orice, mai presus de distanta ce ne desparte, mai presus de oameni, mai presus chiar si de trupurile noastre… pentru cá ceea ce dáinuie Ă®n eternitate este IUBIREA. Ori de câte ori privesc marea Ă®mi aduc aminte de clipele petrecute Ă®mpreuná... Privirile noastre se scáldau Ă®n lumina palidá a apusului de soare... Fiecare atingere a ta má facea sá tremur asa cum o floare este alintatá de picáturile de rouá, fiecare sárut al táu Ă®l simteam ca atingerea delicatá a unei proaspete flori de primavará, trupurile noastre se uneau..., se unduiau asa cum apa inundá gratiosul nisip, soaptele tale suave mi se páreau adieri rácoroase ale unei brize… Totul era atât de perfect ca si când tot Universul ar fi fost numai al nostru… Atunci am fost al tau pentru Ă®ntâia oará si nu regret nimic din tot ce a fost pentru cá nimic din lume nu este mai sublim decât dragostea, nimic nu este mai pur si mai gingas decat cuvântul TE IUBESC! Cum sá tráiesti frumos fárá iubire?... Cum sá visezi sá umbli ori sá zbori?... Cum sá cuprinzi nelinistea din zori si pacea din amurg dintr-o privire? Cum sá Ă®noti prin márile de flori, cum sá te bucuri de Ă®ntreaga fire?... Si viata ta sá-si afle Ă®mplinire fárá minunea care dá fiori?... Iar dacá tu m-ai cunoscut, e vina ta;... dar dacá eu te-am cunoscut, e vina mea... Iar pentru cá te cunosc e de viná... numai ea... dragostea Si numai pentru cá: Departe-n lumea suferintei tráiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea... Mi-e dor de tine atata stiu… O fatá si un báiat cândva s-au Ă®ntâlnit si fárá a-si da seama s-au si Ă®ndrágostit. De aici Ă®ncep mereu iluzii fericite... si tot de aici Ă®ncep iubirile pierdute. Cáci la Ă®nceputuri când dragostea e mare ti-ai da si sufletul din tine pentru o sárutare Dar si câteodatá sufletul táu plânge, când simti cá-n inima iubitei dragostea se stinge. Dar dragostea cea mare cere suferintá, iar tu vei suferi cumplit fárá a ta vointá. Cáci undeva e scris ca lege pámânteascá... ca oamenii care iubesc, sá-ajungá sá urascá. Iar dacá tu iubesti stápân pe lume crezi cá esti, iar dragostea Ă®ti pare o zâná din povesti. Dar alergând buimac Ă®n urma fericirii,... vei fi cât lumea si pámântul... scavul iubirii... ...Ne-am Ă®ntâlnit Ă®ntâmplátor, mi-ai zâmbit usor si totodatá timid si am Ă®nteles cá din acel moment vom fi nedespártiti... poate cá am stiut dinainte de a te cunoaste cá te voi iubi pentru totdeauna, nu stiu cum, nici când tu te-ai náscut Ă®n imaginatia mea ca un vis ce ar vrea sá deviná realitate... mi-ai oferit mai multe decât mi-as fi putut imagina, dar mai presus de toate, mi-ai oferit cele mai curate si pure sentimente... pentru toate astea nu cred cá as avea atâtea cuvinte sá-ti multumesc..., dar cred cá vorbele sunt inutile, sá las mai bine faptele sá-ti demonstreze dragostea ce ti-o port pentru cá bine zice o vorbá: "dureazá doar un minut sá-ti spun cá Te Iubesc, dar va dura toatá viata sá-ti arát cât de mult"... si nu uita niciodatá cá pentru mine tu ai fost, esti si vei fii mereu dragostea mea mare... náscutá dintr-o simplá Ă®ntâmplare... Departe sunt de tine, singur lângá telefon si astept clipa când tu má vei suna. Tot ce vreau este sá aud soaptele tale, care acum... departe sunt de mine... sunt acolo... lângá marea cea spumoasá... As vrea sá fiu si eu acolo... pe malul márii si sá scriu numele táu pe nisip ca tu... sá rásari dintr-o stea si sá stergi numele si dorul... Fericirea a intrat Ă®n viata mea, o datá cu tine. Inainte, clipele de tristete, de neliniste, Ă®mi invadau gândurile... má dominau. Acum suferinta s-a Ă®ncheiat. Tu esti lángá mine si este de ajuns sá te simt aproape, sá stiu cá má iubesti pentru a fi o persoaná fericitá. Tu esti acea parte din viata mea care lipsea. Acum cá te-am gásit, simt cáldura dragostei tale care má poartá undeva, sus, departe... spre al nouálea cer. Iti multumesc cá existi! Tu esti cântecul care má adorme noaptea, vocea ce-mi mângâie tristetea, vântul ce-mi rásfatá pielea, o ultimá silabá pe care vreau sá o rostesc Ă®nainte de a visa si... primul meu gând... Dacá viata mea ar fi o clipá petrecutá cu tine, nu mi-as dori alta, o clipá sá má privesti, sá má sáruti, sá má atingi... Vreau ca tu sá reprezinti visele mele, vreau ca tu sá fi motivul pentru care tráiesc, vreau ca tu sá fi... TOTUL! ...stau singur... vántul primáváratic alungá firele de pár mângâindu-mi usor fata... nimic nu va mai fii ca Ă®nainte, nimic... doar clipele petrecute Ă®mpreuná Ă®mi vor aminti din când Ă®n când cá ai existat, cá m-ai iubit cândva... Ă®nsá acum toate astea nu mai semnificá nimic,... Pentru tine eu nu am fost decât o simplá aventura... reusind sá fiu doar o micá parte a vietii tale... ...de ce n-a fost sá fie, de ce?... Ă®ntrebári fárá rost care-mi umbresc mintea, Ă®ntrebári al cáror ráspuns nu o sá-l primesc probabil niciodatá... poate cá eu am fost de viná, poate cá tu... sau poate cá distanta a fost cea care... a facut sá te Ă®ndepártezi de mine... de inima mea. Tu ai plecat si..., odatá cu tine s-a rupt si o parte din mine... si nimic nu va mai fi ca Ă®nainte... Ai plecat de lângá mine si totul e pustiu, dar eu tot cu tine Ă®mi doresc sá fiu Ploaia bate-n geam, vântul suflá tare... Ă®n sufletul meu e un gol prea mare. Lacrimi curg usor, de dor de durere... Ă®mi doresc din nou Ă®ncá-o mângâiere Sá te simt aproape ca Ă®n prima zi, când eu ti-am cerut... cu mine sá fii! Din clipa-n care-n viata mea mi-a fost sortit sá te-ntâlnesc Din prima clipá, chiar de-atunci am Ă®nceput sá te iubesc. Ti-am dáruit ce nimánui n-am dáruit vreodatá Balsam pe inimá sá-ti pui iubirea mea curatá. Si iatá timpul a trecut si când Ă®n urma mea privesc Revád Ă®n zare ziua când... am Ă®nceput sá te iubesc. Ti-am dáruit ce nimánui n-am dáruit vreodatá Sa porti mereu Ă®n viata ta... iubirea mea curatá. Ai privit Ă®n urma mea si-ai lácrimat usor spunându-mi un cuvânt ce nu-l pot uita asa usor. Má rog noapte si zi, sá pot sá te gásesc din nou, sá-ti spun cá Ă®ncá mai regret greseala fácutá si vreau sá simt din nou cum te strecori la pieptul meu si-mi spui "Te voi iubi mereu". Sunt lacrimi ce si astázi Ă®mi umbresc obrazul si-as vrea sá fac ceva sá te aduc din nou Ă®n viata mea, dar totul e fárá rost cáci tu ai plecat lásând doar urma amará din sufletul meu si zámbetul usor crispat ce mi-a sfárâmat inima. Un loc de rai era o viatá aláturi numai si numai de tine, dar totul s-a destrámat usor asemeni unei pânze de páianjen. Ai fost asemeni unei brize ce-adie usor pe valurile sárate ale márii si Ă®ncá mai visez la chipul táu si ochii tái de Ă®nger, dar singur Ă®n tácerea mea si-n umbra din al meu destin má-nchin la vesnica uitare cáci tu nu esti acum decât asemeni unui gând amar ce-mi usturá inima cu putere. Strigând si invocând la nesfârsit o simplá dorintá Ă®mi spun "lasá-má" cáci tu nu ai facut decât sá sufár si sá plátesc ceva mai scump ca mea viatá. Inainte mai pot sá privesc chiar dacá totusi Ă®ncá te iubesc, dar Ă®n acelasi timp Ă®mi tot doresc si-mi spun "Nu poti sá fi asa..." Dacá m-as face o micá razá de luminá m-as strecura din nou Ă®n inima ta sá simt cá sunt un om, cáci Ă®ncá Ă®ti mai simt suflarea... má uit Ă®n jur si vád doar ce-ai lásat..., cáci acolo unde ai fost tu, acum nu sunt decât umbre si stiu cá nu voi mai visa la fel ca atunci când tu ai fost Ă®n viata mea. Imbrátisez dorinta de-a muri sárutând plácerea durerii cáci nu mai pot Ă®nchide ochii de nevoia ta. Imi lipseste zâmbetul táu, Ă®mi lipseste Ă®mbrátisarea ta si Ă®mi lipseste mai mult ca oricând lumina ochilor tái, cáci viata mea acum e doar un vis si acela e... de a te regási din nou... sá-ti spun cât Ă®mi lipsesti.... Nu pot sá mint si sá-mi Ă®nchid ochii la ceea ce am pentru tine, dar stiu cá pot sá Ă®ti ofer mai multe decât simpla zi de mâine. Astern pe-o foaie un simplu gând amar si recunosc cá n-am puterea sá pot gási un rost, sátul si cu ochii flámânzi de tine Ă®mi pierd mai mult decât jumátate de viatá si Ă®ncá caut sá te regásesc. Sárutul táu e Ă®ncá pe buzele mele si lacrimile mele sapá cu durere Ă®n propria inimá fácând o raná fárá seamán, cáci doare si totusi nu stiu de ce? Sátul si cu privirea tristá má uit la fiecare colt de stradá, geam, si-ncerc sá te gásesc, dar tu ai fost... acum ai disparut si asta má doare chiar dacá nu e de conceput. Tot ce stiu este cá Ă®mi lipsesti si cá te voi iubi mereu cu riscul de-a muri la fel... Un gánd amar Ă®mi ráscoleste inima si vreau acum sá mor decât sá-ndur pentru toatá viata o lipsá fárá cuvinte si o durere neexplicabilá... Te voi iubi mereu...!!! O mie de vieti de`as primii cu tine le-as Ă®mpârtii, sá te am vesnic lângá mine sá-mi faci zilele senine. Sa simt mereu cá esti lângá mine si sá-mi faci zilele cât mai senine, sá simt mereu cá esti o parte din mine si cá Ă®mi vrei numai bine..., nu stiu dacá tu crezi sau realizezi cât de mult yo te visez, cât de mult as vrea sá fiu baiatul pe care tu ti l-ai dori. Adesea stau si má gândesc cât de mult tu má visezi? Cát de mult tu tii la mine? Oare vrei sá-mi faci zilele senine? Oare am Ă®n inima ta si eu un loc? Sau sunt pentru tine doar un joc? Daca e asa... trezeste-má acum, dacá vrei sá-mi faci un bine si zilele cât mai senine, dar cred cá stii..., cá fárá tine inima se pierde Ă®n mine; viata nu mai are rost, stelele se vor prábusi si soarele nu va mai fi. Si am sá tráiesc Ă®n suferintá si durere si cât voi trái, la tine má voi gândi, la fata care m-a fermecat, la fata care mi-a dat rouá Ă®n zori si aripi ca sá zbor, la ochii tái ca marea si la gura ta ca floarea, la limba ta cu gust de miere si la zâmbetul frumos ca douá stele. Vocea ta m-a Ă®ncântat de parcá un Ă®nger mi-a cântat... iar dacá din viata mea, tu ai vrea sá pleci... cine o sá-mi mai zâmbeascá si cu iubire Ă®n ochi sá má priveascá? Cine o sá má Ă®ndrume sá fac lucruri cât mai bune? Fárá tine viata mea un cosmar ar fi, un cosmar cumplit din care nu m-as mai trezi. Prin aceste rânduri vreau sá stii, cât de mult eu te pot iubi, cât de mult stau si má gândesc la vremea când noi doi vom fi... si pe plaja Ă®nsoritá ne vom iubi. Oare clipa fericitá când va fi? Oare cât de mult vei mai lipsi? Oriunde ai fi eu sunt cu tine si tu esti cu mine. Pe zi ce trece sunt tot mai indrágostitá de cuvintele tale, de vocea ta si de chipul táu pe care din pácate nu l-am vázut decât Ă®n poze. Tie Ă®ti datorez fericirea pe care o port acum Ă®n suflet, fericire care Ă®ti aliná tristetea. Esti ca o sageatá care mi-a pátruns Ă®n inimá si care de multe ori má omoará, dar numai aceastá iubire má aduce la viatá. Tu esti Ă®ncá un mister pentru mine deoarece nu cunosc strálucirea ochilor tái, dulceata buzelor tale... Nu pot sá mint si sá-mi Ă®nchid ochii la ceea ce am pentru tine, dar stiu cá pot sá Ă®ti ofer mai multe decât simpla zi de mâine. Vreau sá stii cá nimeni nu a tinut, nu tine si nu va tine asa ca mine la tine... TE IUBESC. Imi las sufletul sá tráiascá prin a te iubi pe tine, Ă®mi ascult inima pentru cá ratiunea nu conteazá atunci când iubesti. Inima mea nu e Ă®ntreagá dacá nu esti tu. Dacá noi am dat unul de altul a fost pentru ceva, iar dacá noi ne vom Ă®ntâlni va fi pentru cá iubirea Ă®nvinge Ă®ntotdeauna. Ziua de ieri s-a dus pentru totdeauna, ziua de mâine nu stim cum va fi, de aceea trebuie sá profitám de ziua de azi. Putem spune adio unei zile, unei persoane, atâtor si atâtor lucruri... dar, iubirii, odatá apárutá... nu-i voi spune niciodatá adio... pentru cá e vesnicá si fiecare avem nevoie de ea. Pentru mine esti cel mai frumos vis. Atunci când mi-ai scris pentru prima datá ceea ce simti pentru mine am simtit cá m-am náscut din nou si tráiesc Ă®ntr-o lume de vis si e atât de frumos. Am nevoie de tine! Am nevoie de cuvintele tale! Am nevoie de vocea ta! Am devenit dependent de tine... Dacá as sti cá esti un cuvânt din mine n-as mai vorbi niciodatá de fricá sá nu te pierd. Má bucur cá esti Ă®n inima mea,... dar as vrea sá fi lângá mine, sá te ating, sá se Ă®mplineascá visul meu cel mai mare. Dacá esti o stea,... iar eu iubirea ta..., atunci sunt sigur ca aceastá stea va stráluci vesnic. Crede-má, esti pentru mine cel mai pretios lucru si nu cred cá dragostea ce o simt pentru tine se va stinge vreodatá......................................
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy