te iubesc mai mult decat mă iubești

în operația asta sunt scăzător, ești de-scăzut, iar diferența iubirii dintre noi e la numai un pas de a mă îndepărta de tine.

într-o demență fină îmi doresc să uit să mai merg, să nu știu să pășesc spre a te pierde.

într-un plâns singur și penibil îmi ordon - mușcând din buze - să te privez de veșnica-mi disponibilitate.

te urăsc preț de câteva secunde fiindcă reușești să fii OM fără ajutorul meu, în vreme ce eu nu-s decât târâta umbră a gândurilor tale, atunci când binevoiești să te expui.

adun apoi secundele de ură, le înmulțesc cu 1824 și-mi construiesc o ditamai pedeapsa fiindcă am îndrăznit să te urăsc.

săvârșesc pedeapsa și mă întorc la plânsu-mi penibil, de care oricât de silă mi-ar fi, mă folosesc să depășesc groaza, să reîncep să lupt cu incertitudinile și să te iubesc curat.