urlet de lup se-nfige-n tălpi
frică de moarte port sub căciulă
alb pe dinăuntru apus pe dinafară
(așa mi-am vopsit casa)

totul e fix cum pare
în ziua asta nespovedită
doar șanțurile au mâinile larg-deschise
(încăpem acolo și culcați)

te uiți în jur vrei să spui
ca tot omul o banalitate
să nu mă uiți de exemplu
(ce repede se cojesc casele)

azi intru în linie dreaptă
merg să-mi colind viața
un covrig un măr
(da mama îmi îndes căciula)

promit că dacă n-o să fie acasă
n-am să mă plâng de frig
stând cu mâna pe clanță
(chiar virgulă cu un măr poți face focul?)