I
“If I don’t meet you no more in this world,
Then I'll meet you in the next one
And don't be late, don't be late,
'Cause I'm a voodoo child!
Lord knows I'm a voodoo child!” (Jimi Hendrix – “Voodoo Child - Slight Return”)


Așa ridicam brațele deasupra lumii, zâmbind obraznic către un Loa al muritorilor… “I’m a voodoo child, baby, I don’t take no for an answer”... trupul meu dansa insolent printre suflete, rostogolind infatuat exaltarea așteptării, în ritm tot mai accelerat de tobe călăuză. “And if I don't meet you no more in this world, then I'll meet you in the next one, and don't be late, don't be late”… mi-am împletit brațele scări, izbăvindu-ți calea cu fiecare balansare a șoldurilor, să-ți fie drum, să-și fie viață, să-ți fie descântec și mai ales să-ți fie! Don’t be late, strigam râzând, în timp ce săpam tunele cu unghiile în cer și semnalizam stingând și aprinzând meteoriți… 'cause I'm a voodoo child, Lord knows I'm a voodoo child!
Am dansat în mii de limbi, prin mii de limbi, ferită de cercul oamenilor dintâi, care mă ascundeau în podul palmelor și între coastele lor căscate, înotam apărată de sudoarea fierbinte a brațelor ce-și însemnau amprentele pe pielea mea drept busolă… I’m a voodoo child, don’t be late, baby… Sub limbă mă ardea piper roșu, șoldurile mistuiau necontenit depărtări, dinții îmi clănțăneau în limbi uitate incantații șoptite în ureche de către însuși Damballa… Lord knows I’m a voodoo child…

II
Ba eu!

Te-am primit înfășurată în urletul asurzitor al primei respirări, odată cu secunda imploziei, când cuprinderea a devenit necuprindere și spaima înlănțuirii, descătușare. Tobele au născut claviaturi și coarde, ispitind măsuri de 4 pe 4, degetele lungite în liane asfixiante îți încolăceau umărul drept și altele îmi creșteau în palma ta stângă. Așa am modelat miezul tăcerii, prin trupurile noastre balansate, măcinând timpul. Revărsarea ta devenea refugiul meu, te-am urmat în același tempo sacadat al alternării, pasul tău înapoi devenea înaintarea mea, gleznele sunau clopotul genezei.
Și-atunci, pupilele mele dilatate ți-au înghițit pe nemestecate răsuflarea, îmbrățișează-mă dinăutru, ți-am șoptit, fără ca tu să mă mai auzi, fără ca tu să mă mai vezi. Mâinile tale deveniseră mâinile mele, purtam umbra ta în vintre, foamea ta îmi mușca din coapse, oasele ți se calcificau pe șoldurile mele. Uite-mă! am urlat, implorând însă în propria-mi ureche și arătându-mă cu degetul în proprii ochi. I’m a voodoo child! am bătut din picior contrariată, zguduind rânduieli dintâi și căscând cratere în constelații. Ochii tăi nu mă mai găseau… I’m a voodoo child, only Lord knows…

III
"I want to say one more last thing
I didn’t mean to take up all your sweet time
I’ll give it right back to you one of these days…"

Degetele mi-au rămas lungite răzleț, scotocind oracolul improvizațiilor solo, pipăiam bâjbâind cerșetoare fiecare adiere care mă despletea, plăsmuiam noi centre de greutate, încolțindu-mi rădăcini între colapsuri gravitaționale. Atunci, am trecut granița orizontului, acolo unde wangas pofticioși te învață dansuri noi către singularitatea găurilor negre. Viteza de evadare a devenit una cu cea a predării, iar aburul cald al unuia dintre ei mi-a învăluit în sfârșit abandonul. Crengi înfometate mi-au cuprins spaimele, limacși uriași mi-au invadat venele, târându-și viitorul speciei prin sânge bolborosit și șopârle cornoase rânjeau prin ochii mei injectați cu moarte, din stomac se nășteau tarantule veninoase. Dansul meu a devenit dansul altcuiva.
I'll meet you in the next one, and don't be late... I’m a voodoo child...Voodoo. Vous deux.