mă tot uit la fotografiile vechi. nu se vede
cât îmi doream să mor
nefericirea se plia în spatele meu
ca un peisaj cu dealuri și cer

locul ăsta miroase a cădere în gol
trebuie să mă mișc cât de puțin
să îmi contract un mușchi oarecare
să îmi arăt intenția de a fi

pot să fac toate acestea

știu că sunt vie după cum sunt îmbrățișată
morților nu le spui că ți-e bine
și nici nu le ghicești în palmă.