De ce sub pământ? De ce sub apă? Simplu, e plăcut să te înfunzi sub pământ să respiri aerul răcoros al unei peșteri și vagul ei iz de mucegai., ascultând liniștea pe care n-o întrerupe decât pic-pic-ul regulat al stropilor de apă care se preling de-a lungul unei îndepărtate stalactite. Pentru că e plăcut să te târăști prin douăzeci și cinci de centimetri de nîmol înghețat, să te strecori dezbrăcat, încremenit de frig, jupuit, ptinr-un laminor ce nu se mai termină, să escaladezi cu precauție grohotișuri mișcătoare, să atârni pe povârnișul prăpastiei agățat de frânghie, purtându-ți în mână propria-ți viață. Pentru că e plăcut când, istovit, nurdar, frânt, regăsești căldura îmbietoare a aerului liber, cu mirosul pădurii și ciripitul păsărelelor.



Eu nu puteam să mă exprim mai bine!