e ca și cum toată istoria trecerii de la celulă la animal
își păstrează necizelate și nerase pornirile
e ca și cum din obrazul meu
rădăcina firului de păr preistoric
nealterată de creme și mângâieri gilette
se dezgroapă
de parcă nu-mi pasă de femeia picior peste picior nivea

o adulmec din grotă până în crestet-tul
sfârcurilor
parcă pictate pe buzele mele să le șoptesc grăbit

cuvintele îmi vin mistrețe
mușc din ea în capătul serii

și ea

pulsândă ca un vânat
se oprește întinsă sub greutatea coapsei stângi
e ca și cum am fi de la început
femeie și bărbat
la fel de goi