într-un cald curat traversez aceste zile
de împrumut

pentru un singur februarie

apoi costă

aud pe cineva hotărât în spatele meu

la margine de drum o colecție de bastoane
se vede ale unui călător prin țări străine
mă așez lângă ele
aștept


în somn îi văd cum mă răsfoiesc
își îngroapă în mine adânc în fântâni înecate
toate războaiele lor pierdute
pe umeri îmi pun poduri pline valize și ceasuri

în buzunare înfundă cu brațe noduroase de vânturile siberiene tot ce le-a rămas necenzurat
îmi despică fără să clipeasca pieptul
cu o greblă de flori comandată la bijutier
acoperă grijulii comorile lor

ei cos închid ermetic
încheieturile cu firul viselor lor
neuitând să-și atârne de fiecare mușchi al meu
lacrimile jalea și anii de pușcarie

mă trezesc lângă un rând de bastoane
ochii mă dor
orbind în soarele serii
tresar
din palmă îmi clipește ochiul mamei

uitase să îl preseze
între filele zilelor mele de naștere

n-am cu ce plăti răspund
ștergându-mi somnul de pe față
n-am

peste luna martie voi trece în baston
luna ce-mi sângerează din frunte
o voi ascunde
sub flori
pe balcon