îmi este teamă de neiubire
de ochii care nu mă văd
de liniștea liniștii din urmă
când nu îmi ești prea mult
prea mult nu am împărțit niciodată

înfometată de carne și respirări
șoptești vântului adierea sânilor
aduni timpul din drumul meu
prea mult nu am împărțit niciodată
și am uitat de fiecare dată la sfârșitul puținului să
îmi aduc aminte

când îmi arăți dedesuptul
învăț să îl împart
prea
și îmi este teamă
mult nu am împărțit niciodată

ard
ard în sângele phoenixului
până în cer și după moarte
o viață din nou
lângă prea și mult
cu tine

mă uit la poza cincizecișiunu A
și buzele mele mimează o apropriere
prea
mult