agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ You are
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-05-29 | [This text should be read in romana] |
Voi sunteți voalul care vă acoperă proprii voștri ochi. (Ibn Arabi)
Valeriu cumpară o sticlă cu apă minerală, iar eu tocmai vroiam să îmi iau o sticlă de Pepsi. Nu mă asteptam să îl intâlnesc în Bârlad. Totuși am fost fericită să văd o figură familiară. Ne-am adus aminte de multe. Eh, ritualul acela de invocare a vântului, cu furtuna care a urmat și care era să spargă mai toate geamurile blocurilor din apropiere. Acel moment în timp în care noi am vrut să construim un laser, dar nu am gasit contra-măsurile din titaniu care trebuiau să oprească raza de lumenă. Am aflat de la el s-a însurat, are o soție contabilă, o fetiță superbă de patru ani. -Cum te împaci cu viața ta știind ceea ce știi, am întrebat eu curioasă. -știu că alegerile mele îmi aparțin. Mai devin nostalgic uneori, nu mă pot abține să nu întreb umbrele, iar ele îmi dau același răspuns invariabil: vei mai trăi cel puțin doi ani, atât tu, cât și cei apropiați ție. Ce să zic,tehnica aceea cu piatra*, dezvoltată de tine atunci, m-a ajutat destul de mult. Am fost călători prin lumi de vis, am devenit una cu stelele, am contemplat începuturile lumii, am cunoscut persoane remarcabile, al caror renume e învăluit de o aură de legendă, a caror existență nici măcar nu este banuită de majoritatea oamenilor. Ce aș putea să îmi doresc mai mult? Apropo, zilele trecute bătrânul mag mi-a trimis un mesaj. Acum știu ca era pentru tine. Vroia să îți zic de Pepsi, cum că îți acoperă cu un voal ochii spiritului, făcând intuitția ta să se estompeze. Am înțeles. Nu că nu aș fi știut deja. Mi-am luat la revedere, încă având în minte imaginile unor mici ucenici vrăjitori, undeva în trecutul îndepărtat. Dacă fericirea există, mai mult ca sigur că ea este cea care umple astfel de clipe, imortalizându-le în eternitate. ________________________________________ * Când eram mică mă jucam adeseori, și îmi plăcea să țin în mână o piatră, în care să las să se scurgă toată durerea mea de măsele, toată neputința, tot ceea ce mă deranja atunci. Apoi , la un moment anume la sfârșitul zilei, îngropam piatra în pământ, și odată cu ea și toate problemele mele. Un simplu act de magie tranzitorie a elementelor.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy