Lumina asta albastra. Nu e zi dar nici noapte. daca nu as simti ca bate vantul as crede ca s-a oprit timpul in loc asa…intre intuneric si lumina.
Aceeasi lumina albastra e si in sufletul meu. Numai ca aici timpul chiar s-a oprit, ceasul nu mai ticaie pe noptiera, secundele nu se mai scurg catre eternitate. Timpul sta si asteapta. Te asteapta pe tine. Si eu te astept pe tine. O sa te astept cat o sa fie nevoie, cat o sa poata indura sufletul meu, pana cand timpul o sa fie din nou timp si lumina asta albastra o sa se stinga. Si atunci nu o sa fie intuneric, dimpotriva, totul o sa straluceasca, iar noi o sa fim impreuna, departe, in vise.