Ne-am intalnit la Pervaz. Asa se va numi de-acum incolo. Era doar Andrei. Astepta de zece minute, apoi au venit Opaque, Vio si Sanda [nu e de pe site, nu inca ;) ], apoi Maria. Felix a venit in sfarsit - ca un motan. Maria s-a rugat de noi sa mergem la ea, asa mi-ati promis, gata, mergem. La Maria e super loc de intins de vise. Bunica ei ne-a marturisit ca si ea scria candva poezii si daca poate sa se inscrie pe site. I-am zis ca poate, cu conditia sa isi faca doar un singur cont ;). Bunica Mariei e o dulce, ne-a servit tarta cu mere si suc. Nu de pere, de cirese. Tot bun.

Am discutat frumos. Despre program, despre ce am mai facut saptamana asta, despre site. Despre noi. Am citit poezii, fiecare din fiecare. Alma si-a permis sa comenteze. Alma isi cere scuze, spera ca nimeni nu s-a suparat. Andrei n-a vrut sa citeasca, si nici Vio, ca n-avea poeziile la ea. Le-am citit direct de pe site. Maria ne-a desfiintat cu poezii super scrise la varsta de 9 ani. Desi prea cald, am inchis usa.
Abia atunci am simtit cum se formeaza un cerc senin de poezie. Si cum ne prindem, cu mainile, cu sufletul, de el. Cum ne rotim. Cum se rotesc si cuvintele, cum se rostesc.

Ceasul meu ramasese, ca intotdeauna, in urma. Venisem la intalnire cu un pic de strangere de inima, ca atunci cand te duci in mai putin cunoscut, mai putin sau deloc slefuit la obisnuitul cotidian. Erau oameni pe care ii intalneam, in real, a doua oara. Si n-am crezut ca vor trece atat de repede patru ore. Voi ati stiut dinainte?

Sambata viitoare, pe 22 februarie, ne vedem tot acolo, la Pervaz [= in fața la Galeriile Cupola, in statia de tramvai din P.Unirii], la ora 15. Speram sa vina si altii. Va fi tot o intalnire de lucru. Pana atunci sa discut cu Lucian Vasiliu de la Casa Pogor si sa fixam data Serii.

A relatat,
Alma