agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Twilight ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2000-10-30 | [This text should be read in romana] |
Tu nu esti aici, decat in inima mea si in versurile
unei poezii pe care o stiam de demult. Te caut printre versurile ei, printre cuvintele care parca au fost scrise pentru tine, si te gasesc de fiecare data, asteptandu-ma cu un sarut... De te-as gasi si aici, in camera mea scufundata in intuneric. Incerc sa-mi aduc aminte de un par pe care nu l-am vazut, de buze pe care nu le-am gustat. Senzualitatea ta ma urmareste cu ochi fosforescenti. Am iesit la plimbare, prin orasul adormit, ducandu-ma la scoala sa-ti scriu. Privirile mi se plimba distrate inaintea mea, pe drumul pustiu, pe dealurile alene... Sant singur. Numai eu, cu mine insumi si cu imaginatia mea. Intorc capul si te aflu langa mine tacuta, o umbra in noapte. Peste tot domneste intunericul si norii cenusii si vantul de ploaie; ma cutremur infiorat si ma strang la guler. Mai avem putin, aproape am ajuns la scoala... Am sa-ti vad fata atunci, in lumina televizoarelor de laborator, sclipind in noapte, si am sa-ti scriu o poezie de dragoste si pasiune uitand-ma in ochii tai, cu fata ingropata in parul tau, ascultand la semnele noptii si la picaturile de ploaie tulburate de vantul de primavara --------------------- ROMANTA PLOILOR DE VARA ******************************** Ce voluptoase-s ploile de vara!... Sunt vesnic calde si catifelate Ca bratele femeilor ce ne-nfioara Cu aceleasi biblice senzatii repetate La infinit- Ca ploile fara sfarsit- Din clipa primului pacat De Eva si Adam sanctificat!... Ce voluptoase-s ploile de vara!... Cand se-mpreuna sexele spre seara!... Ce voluptoase-s picaturile de ploaie Cand le lasam sa intre in odaie, Sa ne topeasca buzele timide In buzele lor calde si umide!... Ce voluptoase-s picaturile de ploaie Cand ne repeta-n fiecare seara Romanta ploilor de vara- Pe care noi Doi cate doi- N-o mai cantam nici din ghitara De cate ori Nerabdatori Ne-nchidem tainic in odaie... Ce voluptoase-s ploile de vara Cand ne-ntregesc cu stropii calzi de ploaie Si ne saruta- seara dupa seara- Cu-aceeasi buze pline de vapaie Eternizand acel "Da capo- al fine" Pe care noi il repetam fara rusine Pe-aceeasi sofa din odaie Armonizandu-l cu-al ploii soapte Pana se schimba seara-n miez de noapte... Ce voluptoase-s ploile de vara Cand ne saruta pana ne omoara... --------------------- Urmaresc lacul cu unduiri alene, asfintitul cu tente de opium, si imi vine sa inchid ochii... Totul e atat de real, de aproape, in inimile noastre. Nu ma simt strain sau artificial, nimic nu mi se pare preparat; totul e fluid, totul se intampla natural si totusi neasteptat, cu un gest stapan de sine. Totul e simplu si in acelasi timp frumos. Ma las prada momentului, Ma desprind de ancorele realitatii, ma simt liber si gata sa-mi iau zborul. Cu tine e atat de usor si de frumos... Un experiment al vietii pe care destinul l-a creat aduncandu-ne impreuna. Atunci cand santem impreuna nu pun intrebari si nu caut raspunsuri. Instinctul o ia intotdeauna inainte ratiunii. Tot ceea ce doresc se intampla spontan in clipa urmatoare, ca printr-o vraja a lampei lui Aladdin; parasesc granita, conturul precis al unui singur trup si ma pierd in vecinatatea trupului tau imaginar, si pana sa-mi dau seama ca gandul s-a terminat ma trezesc din nou singur... Telefonul suna ocupat, convorbirea s-a terminat... Timpul trece atat de usor si de repede... Unde esti?... Vreau sa ma unesc cu tine din nou, vreau sa fiu din nou langa tine. Unde esti, in afara de imaginatia mea?... Vino langa mine si apuca-ma dupa gat, sa-ti simt respiratia fierbinte... ------------------------ > Nu poti arunca viata din tine bucata cu bucata, nu > te poti diminua > reducandu-te la iluzie. O renuntare subita ca un > trasnet, da; insa aceasta nu > este posibila decat prin sinucidere. Viata e in tot > cazul preferabila nentului > fiinca e ceva, pe cand neantul? > Ce motive se pot opune unuia in pragul > sinuciderii? Numai motive absurde ca > d.ex. sa se gandeasca la faptul ca Dunarea nu curge > spre izvor sau ca muntii > nu rad. Voi gasi intotdeauna motive absurde ca sa nu ----------------------- ???... N-ar trebui sa te sperie, sant atat de dornic sa te cunosc, sub toate aspectele, incat... Am avut incredere de la inceput in inteligentza ta, in maturitatea ta, in frumusetea ta. Asa cum ti-am spus la telefon, mi-ai inspirat incredere de la inceput, ca nu esti o tipa la fel ca toate tipele si ca in consecintza nu-mi pierd timpul cu tine... "Pierd timpul"... Orice relatie esuata, avortata este ca un esec care iti indoaie genunchii si care te face sa privesti viata mai pesimist si mai blazat. Nu sant de parerea majoritatii oamenilor ca trebuie sa "dobandesti experienta" ca sa stii ce vrei si sa poti iubi mai bine. In ochii lor, "versarea" este sinonimul fericirii; in realitate nu cred ca este asa. Versarea nu-ti aduce decat blazare, pentru ca nu faci decat sa o iei de fiecare data de la capat cu acelasi optimism, si sfarsesti de fiecare data descurajat. Cum se poate numi asta altfel decat pierdere de vreme?... Experienta dobandita nu te ajuta decat in mica masura, deoarece de fiecare data situatia e alta; iar ce priveste moralul... Asa cum spunea o femeie de 76 de ani, "experienta este lucrul pe care il dobandesti atunci cand nu mai ai nevoie de el". Cui ii place o relatie esuata si mai ales perioada de dupa ea, cand te simti singur si nefolositor, si ai impresia ca esti cel mai nenorocos om din lume???... 0-----------------De ce iti spun astea, pentru ca stiu ca tu le poti intelege. Tu esti idealista, romantica, chiar si matura pentru varsta ta. N-as vrea sa fii mai matura, pentru ca atunci poate ti-ar lipsi din avantul varstei... Am stiut asta, de cand te-am cunoscut, din cuvintele tale, din hotararea ta... Instinctiv, pe tine TE ASTEPTAM, pe tine trebuia sa te cunosc... Pe tine te voiam. Nu-mi place sa-mi pierd timpul... Vreau sa traiesc timpul alaturi de tine, vreau sa te cunosc cu adevarat. Viata trece repede, viata nu asteapta dupa cei care gresesc. Adevarata dragoste este facuta sa fie traita in doi. Crezi cumva ca gresesc?... ----------------- ACELEASI STARI DE AMETEALA, DE CONFUZIE GENERALA. NU MA POT ORGANIZA, NU MA POT IMPARTI. VIATA CURGE DILUATA PRETUTINDENI IN JURUL MEU, MA SIMT DEZECHILIBRAT, IN CADERE. AM NEVOIE DE CINEVA, CARE SA-MI DEA UN SENS SI UN ECHILIBRU VIETII. O FATA CARE SA MA REVENDICE, CU STAMPILA DULCE A UNUI SARUT CARE NU MAI MOARE NICIODATA. ZILELE TREC, DE FIECARE DATA O ALTA ZI- DOAR TIMPUL RAMANE ACELASI. Majoritatea vietii noastre ne-o petrecem singuri. Ne nastem singuri, murim singuri. Dormim singuri, singuri cu visele noastre. Cand santem criticati si certati, ne simtim singuri; cand ne certam cu iubitul sau iubita noastra, ne simtim singuri si neintelesi. De ce oare atata singuratate?... Sant atatea lucruri in noi facute sa fie impartite- visele, gandurile... -------------------- . Cerul era gri, plin de ploaie. N-am vrut sa plec pe jos, de teama ca o sa inceapa sa ploua si am sa racesc mai rau. In drum spre scoala, am trecut pe langa un parc din apropiere. Ploaia din ultimile zile daduse o tenta de verde deschis ierbii, care incepuse treptat sa incolteasca. Pe undeva, printr-un loc mai ferit de vreme se vede un ghiocel. E primavara... Imi vine sa ridic mainile in aer, sa ma invart in jurul meu si pentru o clipa sa am senzatia ca plutesc. ----------------- Ce mult as vrea sa fii acum cu mine... Langa mine... Sa te iau pe sus, sa te invart nebuneste pana ce cadem amandoi din picioare, ametiti... Tu esti ploaia mea de primavara, iar eu pamantul fertil de sub tine. A ALERGA TOTDEAUNA DUPA LUCRURI IMPOSIBIL DE REALIZAT, IMPOSIBIL DE SFARSIT... NU POTI SCULPTA NEANTUL; NU LE POTI DARUI INSUFLETIRE SI NU LE POTI FACE SA RADA. VIATA INCEPE SI SE SFARSESTE ATUNCI CAND VREA EA; PUTEM SA O HRANIM DOAR ATUNCI CAND TRAIESTE.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy