Totul straluceste in jur… numai pentru NOI…
Stralucirea e in noi; stralucim fara sa vrem! Degeaba hainele-mi ponosite incearca sa ascunda viata, degeaba murdaria imi poleieste trupul, degeaba… NU ma pot ascunde, nici in spatele lacrimilor , nici sub masca tristetii,nu imi pot pierde culoarea caci se materializeaza sufletul. Vreau sa fug shi totusi vreau sa continui a exista. Se da o lupta in mine, in cugetul meu, intre ingerul si demonul din mine. Vreau raiul si totusi, nu pot renunta la iad. Ma ispiteste intunericul, dar ma inconjoara mai mult lumina.
Fiintele sunt inconjurate de lumina, destinate atingerii blande a razelor…
Sa tai in carne vie, sa diseci un suflet omenesc cu toporul destinat padurii. Ne asemanam adesea cu acei nemilosi taietori de lemne care sfasie, doboara doar ptr a-si castiga existenta. Si noi…nu facem acelasi lucru? Noi nu demolam oameni doar ptr a ne castiga tot o existenta, de aceasta data insa, sufleteasca?NE pasa noua vreodata de consecinte, ne uitam noi vreodata in urma ? Suntem egoisti ptr ca asa am fost invatati sa fim,chiar de propriile noastre mame care aruncau priviri taioase atunci cand o alta femeie voia sa ne ia in brate…
Egoismul este specific omului si singurul in masura sa acopere stralucirea acestuia...