Ceață pe câmp, norii aduși de spate,
suflete strâng griji în spice
din recolta de roade, ființe în turme
se-adună din valea cu apă, e timpul
ca mulse să fie, odată cu seara stearpă,

copii votează la lecția deschisă de seară
cu degetele sus, sperând ca învățătoarea
să le-ngăduie și lor să se plângă că anul
agricol e greu,

pământul se scaldă în noaptea cu lună,
muezinul își strigă chemarea în van,
îl aud clipă de clipă, an de an,
e Bosnia în sufletele noastre...
picătură cu picătură,

Allah-al-Aqbar ! ortodoxia-i departe,

Allah-al-Aqbar ! nimic nu mai ducem
în ale sufletelor raniți...
nici când pășim peste graniți !