Închid ochii și văd în gând,
mâini reci plimbându-se nesătule
pe pielea albă, adânc și lin curgând
în sfere perfect întregi, spre rotule...

Trag aer în piept și pun un baraj
în calea lor respirând în amonte,
senzații tremurânde ca într-un sevraj,
trăiri pierdute în frisoane dereglante...

Întinsă pe pântecele pernei clipesc,
respir încet trăirile de mai devreme,
îmi strâng vertebrele în semicerc
îndurând amintirea sărutărilor-blesteme...