Imi plimb degetele in intunericul lucrurilor,
Sunt o farsa a unei povesti in scriere;
Inexplicabil, toate ferestrele orasului vor
Sa despleteasca pamantul in pulberi...

Eu stiu, in acest maraton de gesturi geometrice,
M-a lovit bratul unui obiect nefiresc;
Candva se va gasi un murdar, si va-ncerca sa ridice,
Asupra lui, neinsemnatele sloave din care-i zambesc!

Stefan A Lui Nina