Eminescu

Luceafar intre stele
Si rege intre poeti,
Traiesti de-un veac jumate
Si tot mai tanar esti.

Cadoul minunat
Ce lumii l-ai lasat
Tezaurul de versuri
De toti elogiat.

Natura ai iubit-o
Si doruri ti-ai ascuns,
Trecand pe langa plopi
Iubirile ti-ai plans.

Si-a codrului durere
In asteptarea iernii,
Cand frunzele-i raresc
Pasari il parasesc.

Teii de aici,toti sunt ai tai
Cu ramurile pline cu flori,
Lacurile cu nuferii,
Si marea cu valurile.

Cerul tu l-ai divinizat
Cu Astrii ai scris si-ai visat,
Luna a codrului stapana,
“Regina a noptii”,a vietii si-a mortii.

Luceafarul indragostit
Tu,pe Pamant l-ai coborat,
Iubirea si-a inabusit
Pentru noi straluceste sus.

L-ai admirat pe Shakespeare,
Va veneram pe voi,
Si-n timpul continuu
Sunteti aici cu noi.

Si fiindca marea ai iubit
Singurul dor ti-am implinit
Intinsul marii il privesti
Si ai si tei si flori pe crengi

“Si daca ramuri bat in geam,
Si daca Stele bat in lac,
Si daca norii desi se duc,
De iese-n luciu Luna,
E ca aminte SA NE ADUCEM
De tine INTODEAUNA”.
Marinca Nita