Stă în crâng asinul
Și se tânguiește
Că în astă lume
Nimeni nu-l iubește.
Lăcrimând de milă,
Blândele miori
Vin să îl aline
C-un buchet de flori.
- Iată, dragă frate,
De la noi… Poftim!
- Pentru ce ispravă?
Fi’ndcă… te iubim!
- Mă iubiți?...Asinul
ÃŽncurcat de tot
A-nghițit buchetul
Și s-a lins pe bot.

***

Preafrumoase dive
Cu dorințe varii,
Fiți mai selective
Când iubiți măgarii.