Mai caut si astazi poemul in care
m-am nascut.
Astept si acum batranul voios
cantand neincetat vremea lui;
copilul sfios cu ochii lui mari,
cu maini manjite de tarana;
o fata pasind pe varful talpilor,
crezand ca e zana;
un condei obosit alunecand printre zile
impins de un suflet si o mana;
mama punand intre haine levantica:
'Noapte Buna!';
doua maini mari asezand
turte in vatra;
imi bate la usa,cate emotii am:
'Asteapta!';
rasuna salcamii si salcia lina
de la poarta;
jocul de-a viata,jocul de-a casa,
n-am crezut in soarta.
Cred in cele cateva note
smulse unei pianine,
schita vaga a zilelor senine