agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Au pied du grand chêne ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-01-22 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
CALATORIE
Din nicaieri, din negru si din gol, Trenul vine si opreste-n gara-mi lipsita de vointa. Si, pe cand trenul incearca in mine sa ia fiinta, privesc in spate spre orasul pe care il parasesc; privesc si nu vad decat alei insingurate sfidate de lumina, cladiri imunde inundate de sange, camine parasite, felinare sparte; vad vantul anemic ce plange la poalele colinelor desarte; vad pasari de prada dand tarcoale sentimentelor ce in praf se zvarcolesc de moarte; vad ploaie si frig si trupuri goale, noapte pretutindeni si durere in aer. In zare mi-arunc privirea si simt cum Celalalt Regat ma cheama spre el. Trenule, nestiut prieten ce te-ai lasat asteptat, du-ma din viata-mi arida, du-ma in campul de maci atat de mult visat; ia-ma din orasul ce nu-nfloreste niciodata, din gara mea uitata... Ma urc in tren si plec spre negru si spre gol, spre nicaieri.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité