Literatura o fi-n levitație?
Oricum, pare c-a uitat de noi,
Sau , poate ne pune la-ncercare,
Ca pe niște ucenici imberbi
Care-și prind mâinile-n menghină
Afișând un surâs tâmp,de atotștiutori.

E ca o bătrână doamnă
Care se lasă curtată de toți,
ÃŽn amintirea fostelor ei festinuri amoroase,
Răsplătindu-i doar pe aceia
Care se vor lăsa seduși, iremediabil
De jocul ei , de-a Fata Morgana.