in fiecare noapte ma culc cu dumnezeu,
si repetam sterp imaculata imersiune
dar el timid din fire
si temandu-se de hohotele de ras ale enoriasilor,
de aratarile acuzatoare cu destul
sau poate de icoanele mazgalite
de musterii chercheliti de atat
bogdaproste
ma paraseste in fiecare dimineata
lasand in urma cearsafuri transpirate
si biblii cu autografe sterse
din paginile carora cuvintele
euthanasiate si-au dat
duhul sfant pe treizeci de arginti.