Și dacă nu ne-ar mai rămine decât noiembrie?
(o lună uitată de alții pe o etajeră discutabilă)
și dacă soarele ar intra subit într-o grevă de zile
și dacă nu te-aș mai iubi decât fiecare
a doua secundă
și dacă...
pe undeva unei europence aiurea i s-ar face dor de viață
un alb împuscat aleator în palmă și-ar rări diminețile
am ști că pe undeva există o savană neîncepută
bineînțeles
bineînțeles
acolo doarme o gazelă gnu
care ne așteaptă pașii în stânga
sau în dreapta
dar cine suntem noi ca să putem tulbura
somnul unei gazele gnu
(te intrebai)
Și atunci
dincolo de și ce dacă
ca un ciocan pe buze
mi-ar răsări o întrebare
oare ce mă ții doar în buzunarul de la spate
decorul se schimbă
spectatorii aplaudă
câteva femei de verde mă copiază
mă înclin
zâmbesc
fac cu mâna
nu știu de ce nu sunt la fel
ar vrea
îți zâmbesc adormit
pentru că tu ești întotdeauna alta
aceeași
la fel
previzibil de
niciodată
aceeași
Și dacă aș fi putut să ma înșel?
(așa cum înseală imaginea unei luni pe o etajeră)
e o simplă chestiune de alegere
dar nu știu de ce
când vine vorba de alegere
mă gândesc la tine
ca ești imaginea
unei lumi
pe o etajeră.