clepsidra s-a înclinat din nou punând un ștreang în jurul timpului
târând în genunchi mâna de ore
ce-au fost lăsate la primenit până la ziua de mâine
nu înțelegeam cine mi-a infestat sorocul cu nenoroc
însă cu siguranță a vrut să-mi ruineze și puținele cărămizi ce formau cândva
bojdeuca vieții mele

simt în zvâcnirile inimii fiecare fragmentare comprimată
a unui timp năucitor ce-mi erodează temelia de început a unei vieți cu speranțe
delirez cu privirea ațintită într-un stop-cadru la momentul în care
am pășit într-o zi blestemată de Îndrăgostiți iar tu nu mai ești lângă mine

mai știi cine a inventat iubirea?