Cand cad cortine peste oameni,
Cand toti sufleorii-au adormit,
Actorule, sa spui o gluma...
Cu glasul tau trist si slabit.

Si de-o fi lumea prea albastra,
De n-o putea sa te-nteleaga,
Actorule...tu joaca rolul...
Cu stil si har...si chef de saga.

Si daca piesa iti va cere...
Din cand in cand sa faci o tumba,
Actorule...fa triplu-salturi
In inimi roase doar de umbra.

Tu sa incerci sa mai zambesti,
Actor si zeu...si alchimist,
Pierdut in lumea de salbatici...
Din toti actorii...cel mai trist.