Cu-n pumn de ghiocei eu stau la poarta
de limba moarta.
Nu ma-ntreba de ce,
Nu-ti voi raspunde, in inima-mi
Ceva universal se-ascunde.
O dragoste de mama si femeie,
De cuvant si de idée,
De necunoscuta si de frezii
La mijlocul amiezii.
E ziua ta, nu intreba de ce,
Probabil e ziua ta ca asa trebuie
Sa fie
Ca sa ascunda amarnica-mi copilarie.

Hai, da-i un banut copilului din poarta
Cu ghiocei
Si limba moarta!