Amintiri crancene iti ocolesc gandirea
Simti ca esti pierdut , abandonat la mal ,
Puterea ta ar fi precum minunea
Desi nemuritor esti luat de val

Sub valuri toride te ridici catre cer
Sub pustiuri reci ce totusi au farmec ,
Esti dezorientat si ai vrea sa incerci
Sa nu regreci calea cea buna .

Ai vrea sa uiti trecutul caci el e urnirea ,
Sa uiti timpul caci el te grabeste
Sa simti blandetea valurilor inspumate
Ascuns sub urmele destinului .

Totu-i absurd pentru tine , pana si viitorul ,
Sa-ti-l cunoasti nu - i dorinta cea suprema ;
Ai vrea sa cunosti lumea , sa fii mantuitorul ,
Savarsind adevaratele miracole .

Gandiri abstracte iti cutremura privirea
Nu te gandesti ce ai vrea sa fii :
Vrajitor ce cunoaste vieti , dar si pacate ,
Lumea ar fi prea simpla pentru tine !

Te ascunzi sub masti craomatizate ,
Cosmetizate de parfum , nu-ti cunoasti identitatea ,
Nu te vezi , oglinda-i aburinda ,
Te citesc pe fata , esti prefacut .

Izvorul minunii nu-l cunoasti caci e in tine ,
Esti dezarmat de o astfel de idee
Nu te intereseaza viata , ci doar ce e in tine ,
Tu esti unicul scop , caci tu esti destin .