Se pare că de-a valma frânturi de amintire
Þi-au readus în minte ceva din ce-o fi fost,
Și-ncerci cu disperare o nouă-alcătuire
A ceea ce acuma îmi pare fără rost.

Ai rupt fotografia râzând bolnav, haotic
Dar ai păstrat cu grijă frânturile din ea,
Și-acum cu gesturi grave, ca de bolnav nevrotic
ÃŽncerci s-o reconstitui, identic cum era.

Îți iese pân` la urmă din puzzle-ul de vise,
O tristă îmbinare a unui joc uitat,
Iar fata ce în gându-ți demult se ghemuise
Îți este însuși visul demult fărâmițat.