Prin câte hiperspații s-au născut,
ÃŽn minte sau aiurea-n Univers,
Alături invizibili am fi mers,
Până ce șoapta cea dintâi ar fi tăcut.


Din câte stele în Ocean
Sclipirea-și odihnesc,
Pe una numai, din alean,
Identic am ales.


Dar plini de colb stelar pe trup,
În păr cu radiații,
Pe Om noi l-am zidit din Lut,
Și gheme de senzații.


Și-n câte hiperpații s-au născut,
ÃŽn minte sau aiurea-n Univers,
Alături împreună am trecut,
Cu glezna-nnobilată de un vers.