Am deschis larg romburile
suferinței și încrederii depline
ale mării mele
cercurile undelor m-au încadrat
iar tabloul meu a zburat
peste monumentele inteligenței umane
Acolo, în culori de albastru
m-am aplecat să-ncerc
conținutul în sare al neputinței
Creatura mărginită de caii de povară
s-a perindat de-a lungul deșertului meu
nu m-am speriat, marea sticlea
iar degetul o legăna în cuiburi amare.