Să nu mă-ntrebi cu ce apă
Se spală rușinea
Observ că se ascunde pe raftul de sus
Și dacă începe să miroasă
Se mai parfumează cu indolență
Nu se șterge de praf
Pentru că ne e rușine de ea
Când spațiul de depozitare
Devine prea strâmt
Facem colete mici
Și-o dăruim acelora care
Ni se pare că au nevoie
În fond...
Nimeni nu e perfect