Te am intalnit ...De putin timp. E ciudat cum ne-am cunoscut, l-a inceput ne-au legat doar cuvintele, doar asemanarea. Esti plina de viata, suntem ca lumina cu intunericul, adiere lina de vant contra furtunii in mijlocul desetului sentimentelor, esti un inger, sunt o umbra. Suntem la fel,nu dorim sa fim altfel, lumea ne roade ca pe o stanca in bataia vantului, impreuna poate vom invinge...Vise, va spune soarta. Ups! nu cred in soarta.
Simt durere in privirea ta , prea multa, de ce suferi, de ce te doare, as vrea sa pot sa te vindec, dar nu pot nici pe mine! Imi vine sa urlu.Ma auzi si te infiori...Esti o raza de lumina in viata mea, dar atat de firava, as vrea sa fi cu mine. Atunci nimic nu ar mai conta, as fi cel mai puternic, cel mai fericit. Dar totul este asa de firav, relatia noastra, zambetul tau, speranta mea.
Te iubesc, dar nu cum cred cei care vor citi. Te iubesc pentru ca existi, te iubesc pentru ca ma asculti, te iubesc pentru ca ma intelegi , te iubesc pentru ca imi vorbesti, imi zambesti...Mai mult nu am curajul...
Ai grija de tine ,ingerul meu...