Încă îți pot auzi glasul,
încă îmi amintesc,
îți rememorez surâsul...
căci toate încă îmi lipsesc.

Tăcere, un gol lăuntric,
întuneric de lumină
și nu a mai rămas nimic
poate un sentiment de vină...

Beznă de tăcere.
Dar încă te aud vorbind.
Peste un ocean de durere,
te revăd acum, zâmbind.