Lasă-te de texte, a iubi nu știi
Poți, cel mult, să umpli satul de copii,
Eros încă-și ține fleici pe lovitură
Că-i tot dai la moacă-n câte-o cotitură

Nu demult, săracul, a-ncasat-o rău:
L-a bătut cu ranga un amic de-al tău
Că trăgea în tine cu săgeți prostești
Tot nutrind speranțe să te-ndrăgostești.

Cum să cred deci, dragă-n Recviem-ul tău??
Recitesc într-una, râd de-mi vine rău…