ni se spunea fericirea este întotdeauna la îndemînă
mereu suspendată precum o perlă în albastrul înșelător al lagunei
dar dumnezeu nu mai locuiește aici
l-au evacuat în timpul războiului din vietnam
odată cu tabăra de copii odată cu crabii
eu însă continuam obsesia pentru arhitectura eclectică și copilăria lui lenin
imaginam o lume în care ne închiriam trupurile
pentru o săptămînă de vacanță pe balboa island
eu milionar descheiat la suflet
tu victimă a capriciilor tale din aur alb
sau poate refugiată în această imitație de cottage irlandez
de unde priveam o lună enormă galbenă ca o prăbușire în gol
apoi ne trezeam transpirați