Ropotul ploii din noapte
Priveste jocul de lumini
Care ascunde soapte
Rostite de pomii straini.

Pentru o secunda apari,
Dar panza stravezie se interpune
Si intr-o clipa dispari
Uitand de-acele vremuri bune.

Si-atunci simt din nou gustul
Amar precum pelinul,
Imi sangereaza bustul
Si moare-n pace crinul.

O lume calda cere
Un zambet dintr-un suflet,
Ce singur in frig piere
Si lasa-n urma-un urlet.

E prea tarziu regretul
Si se asterne vruta
Acalmia si restul
Din razvratirea crunta.