Ranit chiar de arma vinatorului aspru
Se-afunda-n padure, o face stingher;
Gasind locul sau la un capat de cer
Si-ar vrea sa traiasca-n sihastru.

Si-l chinuie totul;si totu-n el doare,
Paseste plapind intre moarte si viata
Trairea din el e un strop de speranta
Uitind de-a naturii racoare.

De ar fi in viata; si-ar chema la el mama
Sa-i plinga la rana cu glasu-i mieros
Cu ochii sai umezi ce sclipeau frumos,
Ca atunci ,cind tinar... ii alunga teama.

Atinge imasul cu pasi ce sunt reci
Priveste in zare cu ochiu-i stingher
Un muget zvicneste-ntre neant si cer
Se-afunda din nou pe straine poteci.

Din urma miroase din nou vinatorul
Se-agata de viata, din nou disperat
Se uita-napoi cu chipu-i plecat
Si spre libertate privea capriorul.

Primejdia-i mare , o simte invins
Alicea porneste din nou fara mila
Destrama o viata , atit de utile
A murit capriorul! si viata s-a stins.